Venea intr-o seara badea Ghoerghe de la camp, cu caruta plina de fan.
Era tarziu si se cam grabea sa ajunga acasa, asa ca biciuia de zor calul.
La un moment det calul se opreste, se intoarce spre Gheo si-i zice:
- Bine ma Gheorghe, sunt si eu suflet si tu dai in mine in halul asta. Nu te gandesti ca ma doare si pe mine?
La care Gheorghe, speriat, sare jos din caruta si o rupe la fuga. Alearga el ce alearga dar de la un timp oboseste si se opreste in padure, pe o buturuga sa se mai odihneasca, si zicandu-si:
- Cred ca am halucinatii, is obosit, nu are cum sa vorbeasca calul. Mi s-o parut.
La scurt timp ajunge si cainele sau credincios, care il urmase. Se aseaza la picioarele stapanului si dupa ce-si mai trage putin rasuflarea ridica capul si spune:
- Ba Gheorghe, sa fiu al dracu, ce m-am speriat cand o inceput calu' ala sa vorbeasca.
Banc adaugat de: lorri la data de 2005-03-05