Managerii americanii si cei japonezii au decis sa se īntreaca īntr-un concurs de canotaj. Ambele echipe s-au antrenat din greu.
Īn ziua cea mare, se simteau pregatiti.
Japonezii au cāstigat cu un avans de doi kilometri.
Americanii au fost extrem de descurajati ca au pierdut. Moralul lor s-a prabusit.
Managementul a decis ca motivul unei īnfrāngeri atāt de zdrobitoare trebuie aflat, asa ca au angajat o firma de consultanta ca sa investigheze problema si sa recomande actiuni corective.
Consultantul a aflat ca echipa japoneza a avut opt oameni la vāsle si unul la cārma; americanii au avut un om care vāslea si opt oameni la cārma.
Asa ca, dupa un an de studii si milioane de dolari cheltuiti ca sa analizeze problema, firma de consultanta a ajuns la concluzia ca sunt prea multi oameni la cārma si prea putini la vāsle īn echipa americana.
Pe masura ce se apropia ziua cursei din anul urmator, structura manageriala a echipei americane a fost complet reorganizata.
Noua structura cuprindea: patru manageri de cārma, trei manageri zonali de cārma si un nou sistem de urmarire a performantelor pentru omul de la vāsle, ca sa i se asigure stimulent īn munca.
Anul urmator, japonezii au cāstigat cu un avans de patru kilometri.
Umiliti, cei din corporatia americana l-au concediat pe vāslas pentru performante slabe si au acordat managerilor o prima, pentru ca au descoperit unde era problema.
Banc adaugat de: dana la data de 2004-07-19